POEZIE NEPTUNIANA….
IMN
Lumina gandului meu,
va dainui mereu,
In trupul obosit de dor…..
Veghez cu-nfrigurare,
ca aripile zborului meu tainic ,
sa te cuprinda-ncet,
Apoi sa ne inaltam in neant….
Credinta mea in Tine,
irumpe din iubire.
Din trupul prizonier in cautari,
s-a inaltat in zbor divin,
cantul suprem de multumire….
Ramai in visul meu,
eterna stea,
si lasa-ma sa-ti cant, mereu in gand,
un tainic Imn : Iubirea mea!
FIE CA A NOASTRA CALATORIE SA NU SE SFARSEASCA INAINTE DE A IMPLINI CALEA,
FIE CA ORIUNDE VA DUCE CALEA SA FIM MEREU IMPREUNA,
DOUA SUFLETE PERECHE CAUTATORI DE LUMINA!
FIE CA SFARSITUL CALATORIEI NOASTRE SA IMPLINEASCA
A TREIA NASTERE IN SACRA IUBIRE!
MI S-A SPUS : CALEA INSEAMNA SACRIFICII,
FIE CA PE ALTARUL SACRIFICIILOR SA ARDA NUMAI FRICA, IGNORANTA, URA….
DUREREA MEA ESTE A CELUI DIVIN,
ESTE CA AERUL, CA APA!
BUCURIA MEA ESTE A CELUI DIVIN,
ESTE CA LUTUL CA FOCUL!
SUNT INTUNERICUL DEVENIT LUMINA,
SUNT INTUNERICUL DEVENIT ADEVAR,
SUNT INTUNERICUL DEVENIT CALE!
SUNT ADEVARUL DEVENIT LUMINA,
SUNT ADEVARUL DEVENIT CALE,
SUNT ADEVARUL DEVENIT ADEVAR!
FIE SA PRIVIM MEREU ADEVARUL IN NOI,
SI SA RAMANEM CREDINCIOSI CUVANTULUI DAT!…..
AUM!
Acum 13.000 ani in urma existam in istorie, ca lemurian….
la scufundarea marelui continent am ramas aici, printre oameni,
sa le alin durerea, sa le dau curaj…
nu am putut sa zbor in Orasul de Cristal, cu fratii si surorile mele….
am ramas peregrin in acest plan fizic,
calatorind, mii de ani, pe drumul de LUMINA spre ACASA!
Imi este dor de Casa Spiritului,
si plang adeseori in noapte,
de dor aprins stelar ,
dar timpul se intoarce
e vremea regasirilor din ani,
in Bucurie, Pace si Lumina!
NAMASTE!
Vibrant, transformaror!Lumina si bucurie de viata.